Partizanul Ion Gavrilă Ogoranu. Fabuloasa poveste a luptătorului anticomunist, salvat de la moarte de președintele american Nixon

Din 1947 și până în 1989 românii s-au luptat cu un regim care avea să lase o cicatrice pe veci României: regimul comunist. Nu toți românii au acceptat acest regim și au existat și legionari care s-au împotrivit și au luptat contra acestui mod de guvernare. Unul dintre aceștia a fost Ion Gavrilă Ogoranu, cel mai mare anticomunist din munți, prins din întâmplare.

„Ultimul haiduc”, prins de Securitate după trei decenii

Ion Gavrilă Ogoranu a fost un cunoscut legionar luptător în munți care s-a împotrivit comunismului. Acesta avea o ideologie de extremă dreapta și a fost militant al Mișcării Legionare.

Ion Gavrilă Ogoranu s-a născut în 1923 la Gura Văii din Brașov. Tânărul s-a angajat ca luptător anticomunist în facultate, la Cluj. Acesta s-a încadrat cu întreaga viață deplin și pentru totdeauna în rezistența armată anticomunistă din România, conducând șapte ani Grupul Carpatin Făgărășan.

Oraganele securității au încercat în zadar să-l captureze timp de 29 de ani. Pentru activitatea sa a fost condamnat, în contumacie (absență nejustificată de la judecată a inculpatului), la moarte. Securitatea nu mai știa despre Ogoranu nici măcar dacă trăieşte sau a murit, dacă mai este în ţară ori a reuşit să treacă în Occident.

În anul 1976, „Ultimul haiduc” este capturat întâmplător la Cluj, dar este salvat de la execuție. Pe de o parte, cu numai câteva luni înainte pedeapsa acestuia intrase în prescriere. În plus, în cele șase-șapte luni de anchetă, nevasta lui Ion Gavrilă Ogoranu a cerut în scris intervenția președintelui american Richard Nixon, pentru a-și salva bărbatul de la moarte.

Președintele american vizitase în august 1969 România, într-o întrevedere istorică cu Nicolae Ceaușescu și îi înmânase dictatorului o listă cu nume de anticomunişti români, despre a căror soartă preşedintele american se interesase personal. Printre aceștia se număra și Ion Gavrilă Ogoranu. Având nevoie de sprijinul SUA, dictatorul se angajase că va respecta drepturile fundamentale ale acestor persoane, scrie adevarul.ro.

„Am scris aceste rânduri în amintirea celor care au luptat și au murit în acei ani, 1948-1957, în rezistența armată anticomunistă făgărașeană și care nu au nici mormânt, nici cruce. Am scris pentru a lăsa mărturie ca acest colț de țară nu și-a plecat capul de bunăvoie în fața comunismului. Să se știe că au existat oameni care, cu sângele lor, au spălat fața României, pătată de lașități și trădări.

Copiilor și nepoților să nu le fie rușine să se numească români.[…] Pe potecile munților acest grup de tineri n-a purtat numai arme. Alături de onoarea, mândria si conștiința libertății neamului nostru, alături de durerea ceasului de față, în inima și crezul nostru am purtat ca o povară scumpă, visuri,doruri și gânduri izvorâte și călite în dragostea pentru neamul nostru, pentru vremurile ce vor sa vie” (Ion Gavrilă Ogoranu)

După Revoluție, meritele lui Gavrilă nu au fost recunoscute așa cum ar fi trebuit. Acesta s-a stins în mai 2006 la Sântimbru, Alba. Avea 83 de ani. Aproape jumătate din viață a luptat contra comuniștilor.