Pierdere de timp și bani. De ce facem paradă pe 1 Decembrie? România, depășită militar de Myanmar

30.11.2021
Pierdere de timp și bani. De ce facem paradă pe 1 Decembrie? România, depășită militar de Myanmar

În ultimii ani, afișarea simbolurilor militare, prin parade, discursuri publice și îmbrăcăminte, a devenit o trăsătură esențială a sărbătorii de Ziua Națională, de 1 Decembrie.

Această dimensiune a festivității spune multe despre transformările sociale și culturale din țara noastră: prin aceste afișări, conducătorii promovează un fel de naționalism militarizat în rândul cetățenilor pentru a spori coeziunea socială, împletind astfel puterea militară cu identitatea și patriotismul comun.

Tancuri, pe străzile din Buzău

Sărbătoarea de 1 decembrie este o modalitate potrivită să crească gradul de conștientizare a civililor cu privire la armată. În plus, soldații prezintă cele mai recente echipamente militare pe care le au în dotare.

Mai sunt necesare paradele militare?

Într-o lume în care războaiele se poartă cybernetic sau cu bombe nucleare, paradele militare organizate în marile orașe ale României par a fi „frecții la un picior de lemn”. Paradele au menirea să arate puterea militară a unei țări. Nu acesta este și cazul României, un stat care a rămas mult în urma celorlalte țări din punct de vedere militar. România nu se află în primele 40 de țări la nivel mondial, fiind depășită de puteri ca Myanmar (care este o dicatură militară), Nigeria sau Algeria, conform clasamentului Global Firepower care a luat în calcul criterii precum numărul de soldați, poziția geografică sau dotarea armatei. Mai mult, mulți analiști sunt de părere că paradele militare nu sunt decât o pierdere de timp și de bani.

„Cea mai bună victorie este o victorie fără război” (Proverb chinezesc)

De exemplu, conform unor surse din MApN, citate de Agerpres, parada militară dedicată Zilei Naţionale a României din anul 2017 a costat aproximativ 850.000 de lei, adică aproximativ 170.000 de euro. În plus, oamenii din armată pierd luni întregi pregătindu-se pentru evenimentul de 1 Decembrie.

Istoria paradelor militare europene

Începând cu secolul al XIX-lea, paradele militare au devenit o tradiție pentru aproape toate puterile europene. Acesta a fost modul de a transmite mesajul că țara lor este pregătită pentru un conflict armat. Cu alte cuvinte, paradele au fost instrumentul pentru a demonstra pregătirea armatei. Pe de altă parte, paradele militare au devenit mijloacele de stimulare a sentimentelor naționaliste ale poporului.

Dar, după sângeroasele războaie mondiale care au devastat întreaga Europă, multe dintre statele europene au abandonat tradiția paradelor militare. Paradele militare au fost asociate cu regimurile totalitare, în special cu nazismul Germaniei și cu fascismul Italiei, scrie ankasam.org.

Printre cele mai cunoscute state la nivel mondial care organizează ample parade militare se numără Coreea de Nord, Belarus, Turkmenistan, Rusia, statele din fostul bloc URSS, Turcia sau Statele Unite ale Americii.

Paradă militară la Moscova

Franța este printre puținele state din Europa Occidentală care mai organizează parade militare. Acestea sunt organizate pe data de 14 iulie, Ziua Națională a Franței.

Foto: depositphotos.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot