De mai bine de doi ani de când a început războiul din Ucraina se tot vorbește despre un posibil conflict nuclear la scară mondială. Rusia se numără printre statele care dețin bombe nucleare alături de Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța, China, India, Coreea de Nord, Israel și Pakistan. Totuși, are Putin decizie hotărâtoare asupra unui atac nuclear?
În urmă cu câteva luni, Vladimir Putin a vorbit și despre existența unui război nuclear într-un interviu acordat presei de stat. „Din punct de vedere tehnico-militar, suntem, bineînţeles, pregătiţi”, a declarat liderul de la Kremlin.
Pentru ca Rusia să folosească o armă nucleară, Vladimir Putin este cel care decide. Așa-numita geantă diplomat nucleară, sau „Cheget” (numită după Muntele Cheget din Munții Caucaz), este în permanență cu președintele. Practic, un buton roșu care poate produce prăpăd în orice moment.
Statul Major rus are acces la codurile de lansare și are două metode de lansare a focoaselor nucleare. Vladimir Putin poate trimite coduri de autorizare comandanților individuali de arme, care ar executa apoi procedurile de lansare. Există și un sistem de rezervă, cunoscut sub numele de Perimetr, care permite Statului Major să inițieze direct lansarea rachetelor terestre, ocolind toate posturile de comandă imediate, scrie reuters.com.
Conform documentului rus numit „Principii de bază ale politicii de stat a Federației Ruse privind descurajarea nucleară” există doar patru cazuri în care rușii pot utiliza armele nucleare astfel:
– utilizarea armelor nucleare sau a armelor de distrugere în masă împotriva Rusiei sau a aliaților săi;
– date care arată lansarea de rachete balistice îndreptate către Rusia sau aliații săi;
– un atac asupra siturilor guvernamentale sau militare critice care ar submina acțiunile de răspuns ale forțelor nucleare ale țării;
– folosirea armelor convenționale împotriva Rusiei „când însăși existența statului este în pericol”.
Cifrele arată că, momentan, sunt în jur de 15.000 de arme nucleare pe Terra. Cele mai multe, în jur de 7.000, sunt deținute de Statele Unite ale Americii și Rusia.
Până nu demult și Ucraina făcea parte dintre statele din lume care dețineau focoase nuclare. În anul 1990, Ucraina afirma prin vocea politicienilor că, în calitate de stat succesor al Uniunii Sovietice, este proprietarul de drept al arsenalului nuclear de pe teritoriul său, al treilea cel mai mare din lume la momentul respectiv: 176 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), 1.240 de focoase nucleare și 44 de bombardiere strategice înarmate cu sute de rachete nucleare de croazieră, scrie hotnews.ro.
Patru ani mai târziu, Ucraina accepta să se alăture Tratatului de Neproliferare Nucleară ca stat non-nuclear. Acesta era un acord global care se baza pe trei „piloni“ principali: dezarmarea nucleară, prevenirea proliferării armelor şi a tehnologiilor nucleare, precum şi promovarea cooperării în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare.
Ba mai mult, conducerea Ucraina era de acord să transfere toate focoasele sale nucleare Rusiei și să dezmembreze, cu asistență tehnică din partea Statelor Unite, toate ICBM-urile, silozurile, bombardierele și rachetele nucleare de croazieră de pe teritoriul său. Ce primea la schimb Ucraina?
Despăgubiri pentru materialele de fisiune din focoase și garanții de securitate din partea statelor nucleare recunoscute.
Foto: spectator.co.uk
