Pot broaștele țestoase să trăiască fără carapacea lor?

12.06.2022
Pot broaștele țestoase să trăiască fără carapacea lor?

Cineva care vede o broască țestoasă pentru prima dată ar putea avea o părere greșită cu privire la anatomia acesteia. Carapacea unei broaște țestoase seamănă foarte mult cu o armură mare. Picioarele, capul și cozile lor mici ies din carapace, ca și cum ar putea aluneca afară oricând doresc. Lucrurile nu stau, însă, deloc așa.

Broasca țestoasă este o reptilă din ordinul Testudines. Aceasta s-a adaptat la mediul terestru și se găsește pe toate continentele. În România poate fi văzută în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea. La noi în țară trăiesc două specii: țestoasa de uscat bănățeană sau țestoasa lui Hermanni (Testudo hermanni) și țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca).

Oamenii au pielea moale și poartă haine pentru protecție, dar țestoasele pot trăi fără carapacea lor?

Ei bine, în nici un caz. Carapacea nu este ceva care pur și simplu se poate pune și se poate scoate. Este lipită de oasele broaștelor țestoase, astfel încât acestea nu pot trăi fără ea. De fapt, carapacea unei broaște țestoase are terminații nervoase, ceea ce înseamnă că aceasta poate simți când este atinsă și doare atunci când este deteriorată. O broască țestoasă fără carapace este ca și cum un om nu ar avea piele.

Carapace broască țestoasă

 

Carapacea crește întotdeauna odată cu broasca țestoasă, deoarece este o parte a corpului frumoasei reptile. Va avea mereu dimensiunea potrivită. Cochilia broaștei țestoase face parte dintr-un exoschelet. Aceasta înseamnă pur și simplu că o parte a sistemului scheletic se află în exteriorul corpului și nu în interior, ca în cazul unui schelet uman. În cazul broaștelor țestoase, exoscheletul superior este lipit de coaste și de coloana vertebrală.

Un om dacă își rupe brațul, practic o parte a scheletului, ar simți o durere cruntă. La fel și în cazul broaștelor țestoase și a carapacelor acestora. Există terminații nervoase sensibile în interiorul și în jurul carapacei, ceea ce înseamnă că o broască țestoasă poate simți când e atinsă, lovită sau mai grav, când se încearcă smulgerea carapacei.

Tipuri de carapace diferite pentru scopuri diferite

Toți puii de broască țestoasă se nasc cu o carapace. Deși aceasta poate fi mai moale decât carapacea unui adult, puiul eclozat beneficiază totuși de o protecție adecvată din partea carapacei sale.

Spre deosebire de alte animale, țestoasele nu își schimbă carapacea și nu le crește alta nouă atunci când cresc și se maturizează. În schimb, „cochilia” crește odată cu magnifica reptilă.

„Căsuțele mobile” ale broaștelor țestoase sunt diferite. De exemplu, broaștele țestoase sunt animale terestre și au nevoie de carapacea lor pentru a se proteja pe uscat. Broaștele țestoase care își petrec toată viața sau o parte din ea în apă au nevoie să fie aerodinamice și netede pentru a aluneca prin apă.

Ca atare, țestoasele au carapace foarte dure, asemănătoare cu oasele, acoperite cu cheratină. Aceasta este materialul din care sunt făcute unghiile și părul uman. Broaștele țestoase de mare au un înveliș de tip piele peste carapace.

Chiar și cu învelișuri exterioare diferite, toate carapacele broaștelor țestoase pot fi deteriorate și pot provoca mari dureri animalului. De asemenea, acestea nu pot ieși niciodată din carapacea lor și nici nu ar trebui desprinsă forțat. Deși nu pot ieși din carapace, își pot băga membrele înăuntru. Unele pot chiar să își închidă bine carapacea, împiedicând orice să intre înăuntru. Mușchii care țin carapacea închisă sunt foarte puternici și, dacă se încearcă desprinderea ei, animalul va fi rănit.

Cu toate acestea, se pare că o broască țestoasă poate trăi cu o carapace deteriorată. Nu este o condamnare la moarte, însă este o afecțiune medicală foarte gravă. O fisură sau o ruptură a carapacei înseamnă că organismul broaștei țestoase este deschis. Este ca o crăpătură în unghii sau o tăietură în piele.

Orice rană de acest fel poate duce la infecții majore dacă nu este tratată. Uneori, o carapace ruptă sau crăpată nu este rezultatul unei răni. O alimentație proastă și condițiile insalubre din acvariu pot provoca ulcere pe și în jurul cochiliei. Acest lucru se numește „putrezirea cochiliei” și poate fi mortal.

Lipsa de calciu, insuficientă lumină solară și multe boli pot provoca anomalii ale cochiliei care pot duce și la ulcerații. Cei care dețin broscuțe acasă în acvariu sunt sfătuiți de către medicii veterinari să caute semne de afectare a rinichilor, boli hepatice și probleme tiroidiene dacă țestoasa dezvoltă putregai de carapace.

Se poate vindeca de la sine?

Natura este un lucru minunat. Deoarece carapacele de broască țestoasă sunt făcute din materiale vii, organice, naturale, ele au capacitatea de a se vindeca singure. La fel cum brațul uman rupt se va recupera ușor, ușor, o carapace de broască țestoasă se poate vindeca singură.

Deși carapacele se pot vindeca singure, cel mai bine este să fie tratată pentru a evita expunerea animalului la bacterii periculoase care îl pot ucide. Potrivit Tortoise Owner, medicii veterinari pot ajuta procesul de vindecare prin aplicarea de antibiotice și apoi prin sigilarea fisurii cu un material special de lipire. Fracturile și fisurile mai mici sunt mai ușor de reparat decât găurile mai mari, însă specialistul va știi ce să facă.

Foto: Depositphotos.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Ce este o rachetă balistică intercontinentală? Cât de aproape lovește de țintă?
Astăzi, Rusia a dus războiul într-o fază nouă după ce a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra Ucrainei, fiind prima de acest gen de la începutul conflictului, din urmă cu... citește tot
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
Ce sunt cotele de gen? Cum funcționează „cotele de gen”?
În spațiul public, în preajma alegerilor prezidențiale, se tot vorbește despre „cotele de gen”. Se pleacă de la premisa că în anumite domenii, femeilor nu li se dau aceleași șanse ca... citește tot
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Cum arată vila din Estoril, unde Carol al II-lea și-a trăit ultimii ani? Cine a moștenit-o?
Carol al II-lea a fost regele României timp de 10 ani, între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Domnia sa a fost una plină de controverse și mulți oameni politici ai acelor vremuri nu l-au vrut... citește tot