Ștefania Mărăcineanu a fost unul dintre marii oameni de știință ai României. Descoperirile sale în domeniul radioactivității a ajutat-o pe Irene Joliot-Curie să primească Premiul Nobel, iar aceasta din urmă nici măcar nu i-a menționat numele româncei.
Ștefania Mărăcineanu s-a născut, la București, în anul 1882. Cu toate că a fost crescută la orfelinat aceasta nu a abandonat studiile și a ajuns să urmeze cursurile de la Facultatea de Științe Fizico-Chimice din cadrul Universității București.
Abilitățile intelectuale ale fetei erau de necontestat și a obținut o bursă din partea statului pentru a studia, la Paris, radioactivitatea alături de celebra Marie Curie. După ce a ajuns în capitala Franței, prima ei sarcină a fost să determine exact timpul de înjumătățire al poloniului. Româncă a observat că acest lucru depinde de identitatea metalului pe care a fost depus stratul de poloniu. Ea a considerat că razele alfa de la poloniu au transformat parțial unii atomi ai metalului în izotopi radioactivi.
Ștefania Mărăcineanu a uimit lumea oamenilor de știință, iar în anul 1924 își lua doctoratul în fizică cu lucrarea „Recherches sur la constante du polonium et sur la penetration des substances radioactiv”. După ce și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris, românca a primit un post de cercetător în laboratorul savantei Marie Curie.
Aceasta a revenit în țară în anul 1930, însă a continuat să studieze cu oameni de știință de la Paris efectele radiației solare în ce privește substanțele radioactive.
În anul 1935, Irene Joliot-Curie (fiica savanților Pierre Curie și Marie Curie) a primit Premiul Nobel pentru inventarea radioactivităţii artificiale. Fenomenul însă fusese descoperit cu 10 ani mai devreme de către românca Ștefania Mărăcineanu, însă Irene a reușit să demonstreze fizic și matematic întreg procesul. Cu toate acestea, numele savantei noastre trebuia menționat, fiindcă totul a pornit de la cercetările sale.
Ștefania însă nu s-a oprit aici și a încercat să înțeleagă mecanismul de declanșare a ploilor. Aceasta a ajuns la concluzia că radiațiile ar putea avea o implicare majoră în acest fenomen.
La data de 10 iunie 1930, savanta a depus la Direcţiunea Proprietăţii Industriale din cadrul Ministerului Industriei și Comerţului cererea de brevet nr. 18547, cu titlul „Un mijloc de a provoca ploaia“. Astfel, face un experiment, încercând să creeze o concentraţie artificială de radioactivitate în nori, prin injectarea norilor joşi cu săruri chimice radioactive, au scris cei de la adevarul.ro.
Experimentul a avut în Bărăgan, în anul 1931, iar avionul din care s-au lansat sărurile radioactive a fost pilotat de către Constantin „Bâzu” Cantacuzino (asul aviaţiei române în cel de-Al Doilea Război Mondial). Cu toate că experimentul a fost unul reușit, el nu a dat întotdeauna randament din cauza neomogenităţii norilor, însă a deschis calea spre înțelegerea fenomenului de a declanșa artificial ploaia.
Ștefania Mărăcineanu a decedat la doar 62 de ani, din cauza unui cancer declanșat probabil de prea multe radiații.
Foto: adevarul.ro
