Primele curse de cai din istoria Bucureștilor. Cum se făcea departajarea dacă era o sosire „cap la cap”?

Primele curse de cai datează din aproximativ 4500 î.Hr. printre membrii triburilor nomazi din Asia Centrală (care au domesticit prima oară calul).  De atunci, cursele de cai au înflorit ca sport al regilor. În zilele noastre, cursele de cai sunt una dintre puținele forme de jocuri de noroc care sunt legale în cea mai mare parte a lumii, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

Cursele de cai sunt unul dintre cele mai frecventate sporturi de spectatori din America. În 1989, peste 50 de milioane de oameni au participat la 8.000 de zile de curse și au pariat peste 9 miliarde de dolari. Cursele de cai sunt, de asemenea, un sport popular în Canada, Marea Britanie, Irlanda, Orientul Mijlociu, America de Sud și Australia.

Primele curse de cai din București

De la începutul istoriei înregistrate, cursele de cai au fost un sport organizat pentru toate civilizațiile majore de pe glob. Jocurile Olimpice din Grecia antică au avut evenimente atât pentru curse de căruțe, cât și pentru călare. Sportul a fost foarte popular și în perioada Imperiului Roman.

Originile curselor moderne se află în secolul al XII-lea, când cavalerii englezi s-au întors din cruciade cu cai arabi rapizi. În următoarele 4 secole, un număr tot mai mare de armăsari arabi au fost importați și crescuți la iepe engleze pentru a produce cai care posedau atât viteză, cât și rezistență. Nobilimea ar fi pariat în privat pe curse de meci între cei mai rapizi dintre acești cai.

În România, una dintre cele mai vechi tradiții legate de cursele de cai este „Încuratul Cailor de Sân’ Toader” care a luat naștere, evident, la sate. Acest obicei prevestește venirea primăverii, iar sătenii își pregătesc terenurile agricole. Tinerii își aranjează caii, îi hrănesc, le pun funde pentru a-i încura. Potrivit dexonline.ro, „a încura” în acest context înseamnă „a se întrece alergând”.

În Capitală, acest obicei s-a pierdut între anii 1865-1870. Această perioadă a coincis cu primele curse de cai după modelul de peste hotare, existent și implementat la Iași cu succes, scrie galop.ro. Inițiatorii acestui sport în București au fost Alexandru Ioan Cuza, Balș, Negruzzi, Suțu, Sturdza, Ghica, Moruzi, susținuți, printre alții, de generalul I. E. Florescu. De asemenea, familia Ghica a organizat alergări în zona terenului lor din Tei.

Regulamentul curselor de cai din acele vremuri

Cursele de cai sunt un sport ecvestru care implică doi sau mai mulți cai călăriți de jochei care se întrec pe un traseu în încercarea de a termina primii. Iată care erau în acele vremuri cele mai importante reguli.

• Participanții erau doar caii născuți și crescuți în România și aveau vârste cuprinse între 4 și 8 ani.
• Ora competiției era la 15, iar jocheii erau anunțați cu 10 minute înainte cu un clopoțel pentru a se pregăti.
• Locul de start al fiecărui participant era tras la sorți.
• Erau 10 participanți, dar doar primii doi care treceau linia de sosire erau premiați.
• Se putea paria.
• Dacă cei doi ajungeau în același timp, „dead-heat” sau sosire „cap la cap” și nu se putea decide câștigătorul, ei mai alergau o dată după 20 de minute.

Cursele de cai ale zilelor noastre

Ceva similar cu „Încuratul Cailor de Sân’ Toader” menționat la începutul articolului se întâmplă chiar în ziua de Bobotează. Sute de oameni se reunesc în satul Pietroșani pentru o zi petrecută la temperaturi scăzute, care culminează cu o cursă de cai fără seamă pe câmpuri noroioase, înghețate sau înzăpezite.

Tradiția curselor de cai a început în zonă în urmă cu mai bine de un secol, potrivit locuitorilor, și a fost interzisă în anii stăpânirii comuniste din cauza asocierii cu o sărbătoare religioasă.

Festivalul Balcanic este principalul eveniment al anului în sat. Cursa generează o mare așteptare și discuții aprinse la pahare fierbinți de vin roșu despre cine va fi câștigătorul din acest an, sau dezbateri despre cel mai frumos cal sau cel mai bine decorat.

În timp ce evenimentele de curse de cai, precum Royal Ascot, sunt cunoscute pentru ținuta extravagantă a spectatorilor lor, la Pietroșani sunt ținutele cailor care captează cel mai mult atenția. Animalele care poartă accesorii colorate din textile, piele și alamă, uneori chiar și decorațiuni pentru pomul de Crăciun.

Binecuvântarea animalelor de Bobotează, în special a celor folosite la muncă, este considerată a aduce noroc și a le proteja de boli și accidente în anul care vine și datează de sute de ani.

Foto: Deposit Photos