Primești pensie dacă nu ai muncit nicio zi în viata ta?

În contextul unor schimbări semnificative în legislația pensiilor, România se apropie de un nou capitol al sistemului său de asigurări sociale. Conform noului set de reguli introdus de recenta lege a pensiilor, se urmărește să se remedieze inechitățile existente și să se alinieze pensiile la vechimea efectivă a muncii. Lucrurile se schimbă și pentru persoanele care nu au muncit nicio zi în viața lor, primind și acestea o pensie.

Ce pensie are o persoană care nu a muncit nicio zi?

Conform textului legii, unul dintre punctele centrale ale reformei se referă la modul în care se calculează pensiile în funcție de vechimea muncii. Astfel, persoanele cu cel puțin 15 ani de vechime vor primi 45% din salariul minim brut pe țară, cu un adaos de 1% pentru fiecare an suplimentar de muncă. În același timp, cei cu o vechime între 10 și 15 ani vor beneficia de 40% din salariul minim brut, iar cu fiecare an în plus, procentul crește cu 1%.

”Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară. Pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la dată întrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.

În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o suma mai mare, atunci persoană o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare. Din cauza acesteia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie”, prevede textul noii legi a pensiilor.

Această nouă formulă vine ca răspuns la observațiile că, în trecut, nu exista o diferențiere adecvată între beneficiarii de pensii, astfel că un pensionar cu 12 ani de muncă primea suma similară cu unul cu 35 de ani de contribuții, ambii având ca referință salariul minim pe economie. Trebuie precizat că odată cu trecerea în anul 2024 indemnizația minimă garantată a crescut și ea cu rata inflației din anul 2023, ajungându-se la valoarea de 1.281 de lei.

Pentru cei care nu au avut oportunitatea de a contribui la sistemul de pensii, statul intervine cu o pensie minimă garantată. Așadar, chiar dacă o persoană nu a muncit nicio zi în viața ei aceasta va primi indemnizația minimă garantată, adică 1.281 de lei, asigurând astfel un venit de bază pentru supraviețuire. Ba mai mult, ministrul Muncii a explicat că au fost eliminate multe dintre inechitățile existente până anul trecut în vechea lege a pensiilor.

Este foarte interesant să privim împreună situația celor din indemnizația minimă socială. Printre cei care astăzi primesc 1.125 de lei, iar de la 1 ianuarie vor primi 1281 de lei, sunt români care au contribuit la bugetul de asigurări sociale de stat o singură zi, au avut un accident de muncă din cauza căruia și-au pierdut capacitatea de muncă și au intrat în sistemul public de pensii doar cu o zi de contributivitate, dar cu indemnizația minimă socială, fiindcă au devenit pensionari încadrați în invaliditate.

Și tot în indemnizația minimă socială avem români care au contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat timp de 35 de ani – adică stagiul complet de cotizare – dar care timp de 35 de ani au fost pe salariul minim pe economie. Din această cauză, pe actualele reglementări, practic venitul din pensie pe care-l primesc este tot de 1.125 de lei. Și aici se face dreptate cu noua lege a pensiilor”, a explicat ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, într-un interviu anul trecut la dcnews.ro.

În concluzie, reforma sistemului de pensii marchează un pas important în eforturile de a asigura o viață mai bună pentru pensionari și de a crea un sistem mai echitabil și sustenabil pentru viitor. Cu toate acestea, va fi esențial să se monitorizeze implementarea și să se adreseze orice provocări care pot apărea pe parcurs.

Foto: Depositphotos.com