Să fi sau să fii? Când se scrie să fi cu un i și când se scrie cu doi de i? Trucul prin care poți să le deosebești!

Să fi sau să fii? Cum se scrie corect? Aceasta este una dintre cel mai des întâlnite greșeli gramaticale în limba română. Nu toată lumea știe să conjuge în mod corect verbul „a fi” și, astfel, la anumite timpuri și moduri, apar invariabil erori de scriere. Așadar, când se scrie să fi cu un singur i și când se scrie cu doi de i? Shtiu.ro îți explică clar și concis regula scrierii acestui verb:

Să fi sau să fii?

Gramatica limbii române spune că există doar trei situații în care „fi” se scrie cu doi „i” astfel:

• la modul imperativ, la forma afirmativă. Exemplu: Fii răbdător! Fii cuminte! Fii tu! Fii atent!
• la modul conjunctiv, timpul prezent, la persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât şi la cea negativă. Exemplu: (Tu) Să fii cuminte! (Tu) Să nu fii cuminte! (Tu) Să fii ascultător! (Tu) Să nu fii ascultător! (Tu) Să fii înțelegător! (Tu) Să nu fii înțelegător!
• la viitorul popular, formă vorbită. Exemplu: Tu o să fii răbdător/ Tu ai să fii răbdător, respectiv: Tu nu o să fii răbdător/ Tu nu ai să fii răbdător.

Articole recomandate

Când folosim „din cauză” și când folosim „datorită”?

Se așază sau se așează? Înșală sau înșeală?

„Mi-ar place” sau „mi-ar plăcea”? Cum e corect?

În rest, fi este cu un singur i astfel:

– imperativ negativ: Nu fi nesimțit!
– condiţional prezent: Aş fi, ai fi
– condiţional perfect: Aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut
– conjunctiv perfect: Să fi ştiut, să fi fost, să fi avut, să fi făcut
– viitor: Voi fi, vei fi
– verb + FI: Pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.

GREȘIT

Când verbul „a fi” este scris GREȘIT: „Nu fii rău!”, „Aş fii fost soția lui dacă mă cerea”, „Să fii știut eu ce-i poate capul…”, „Să fi mereu aici e tot ce îmi doresc”

CORECT

Când verbul „a fi” este scris CORECT: „Nu fi rău!”, „Aş fi fost soția lui dacă mă cerea”, „Să fii știut eu ce-i poate capul…” „Să fii mereu aici e tot ce îmi doresc”

Care este trucul prin care le poți deosebi?

„Să fi” și „să fii” sunt forme ale verbului „a fi” și se folosesc în contexte diferite. Iată cum și când se folosesc:

1. Să fi:
   • Se folosește în cazul conjunctivului perfect. Acesta exprimă o acțiune care s-ar fi produs în trecut, dar nu s-a realizat.
   • Exemple:
     • Ar fi bine să fi venit mai devreme.
     • Mi-ar fi plăcut să fi participat la eveniment.
2. Să fii:
   • Se folosește în cazul conjunctivului prezent și se referă la o acțiune posibilă sau ipotetică în prezent sau viitor.
   • Exemple:
     • Vreau să fii fericit.
     • Este posibil să fii obosit după drumul lung.

Un truc simplu pentru a nu confunda cele două forme este să încerci să traduci propoziția în engleză (dacă ești familiarizat cu această limbă):

• „să fi” ar corespunde cu „to have been” (indicând un trecut ipotetic)
• „să fii” ar corespunde cu „to be” (indicând prezentul sau viitorul ipotetic)

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu?

Câți oameni vorbesc pe Glob limba română

Limba română este, conform wikipedia.org, o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italianei.

Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată și limba dacoromână sau dialectul dacoromân. Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă maternă. La întrebarea „Câți oameni vorbesc corect limba română?”, site-ul shtiu.ro nu are niciun răspuns. Deocamdată.

Conjugarea verbului “a fi”

Prezent
eu sunt
tu ești
el/ea este
noi suntem
voi sunteți
ei/ele sunt

Conjunctiv Prezent
eu (să) fiu
tu (să) fii
el/ea (să) fie
noi (să) fim
voi (să) fiți
ei/ele (să) fie

Imperfect
eu eram
tu erai
el/ea era
noi eram
voi erați
ei/ele erau

Perfect Simplu
eu fui
tu fuși
el/ea fu
noi furăm
voi furăți
ei/ele fură

Mai Mult Ca Perfect
eu fusesem
tu fuseseși
el/ea fusese
noi fuseserăm
voi fuseserăți
ei/ele fuseseră

Conjunctiv Perfect
eu să fi fost
tu să fi fost
el/ea să fi fost
noi să fi fost
voi să fi fost
ei/ele să fi fost

Condițional Prezent
eu aș fi
tu ai fi
el/ea ar fi
noi am fi
voi ați fi
ei/ele ar fi

Condițional Perfect
eu aș fi fost
tu ai fi fost
el/ea ar fi fost
noi am fi fost
voi ați fi fost
ei/ele ar fi fost

Perfectul Compus
eu am fost
tu ai fost
el/ea a fost
noi am fost
voi ați fost
ei/ele au fost

Viitor
eu voi fi
tu vei fi
el/ea va fi
noi vom fi
voi veți fi
ei/ele vor fi

Viitor Anterior
eu voi fi fost
tu vei fi fost
el/ea va fi fost
noi vom fi fost
voi veți fi fost
ei/ele vor fi fost

Foto: Pexels.com