Ultima fotografie cu Brâncuși în România, o valoare absolută. Cum a fost surprins sculptorul?

Constantin Brâncuși a fost unul dintre românii care au decis să părăsească România pentru a-și face o carieră în Franța. Astfel, în 1903, la vârsta de 27 de ani, Brâncuși pleacă pe jos de la Hobița la Paris. S-a stabilit la Paris, obținându-și cetățenia în anul 1952. Totuși, în această perioadă, sculptorul s-a mai întors în țară, însă numai ocazional. Stătea puțin și participa la diferite evenimente.

În primăvara anului 1938, Brâncuși revine în țară pentru a supraveghea personal amplasarea Mesei Tăcerii, în Târgu Jiu. Sculptorul avea 62 de ani și aceasta avea să fie ultima sa vizită în țara natală. Momentul în care sculptorul participă la amplasarea Mesei Tăcerii a fost imortalizat de Marcu Micu. Brâncuși a participat la eveniment îmbrăcat la costum (o creație deschisă la culoare) și cu pălărie. Pare într-o formă fizică bună și mândru de decizia autorităților din Târgu Jiu de a-i expune una dintre opere.

Fotografia de epocă cu Constantin Brâncuși în România a fost vândută la o Casă de Licitații, pe 9 martie, la ora 21:00, în cadrul licitației „Avangardă și avangardiști” de la Historic. Prețul? 8.000 de euro.

Ce este Masa Tăcerii?

Alături de Coloana Infinitului și Poarta Sărutului, Masa Tăcerii reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu.

Semnificația creației lui Brâncuși a fost supusă multor interpretări de-a lungul timpului. Una dintre ele este aceea că Masa Tăcerii reprezintă Cina cea de Taină, în care cei 12 apostoli se află în jurul lui Iisus. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt Apostolii, iar Masa îl reprezintă pe însuși Iisus.

Masa, lucrată în piatră de Banpotoc, reprezintă și un simbol al reunirii familiei și al meditației, dorința lui Brâncuși fiind ca lucrarea sa să determine renașterea acestui vechi obicei străbun.

Cum a refuzat statul român să primească gratis operele lui Brâncuși?

În anul 1951, Constantin Brâncuși a decis să doneze statului român 230 de sculpturi, 41 de desene, 1.600 de fotografii şi o serie de piese de mobilier. Toate acestea se găseau în atelierul său de la Paris. Academia Republicii Populare Române a analizat oferta marelui sculptor și a refuzat-o. Motivul a fost unul incredibil, artistul nu respecta tiparele clasice ale domeniului în care activa.

Pentru a înțelege și mai bine de ce a fost refuzată oferta lui Constantin Brâncuși, trebuie specificat că statul român a trimis la Paris o comisie pentru a analiza ceea ce dorește sculptorul să doneze. Așa cum era normal în acea perioadă, la vârful statului se aflau persoane care erau membrii de partid, care nu ieșeau din litera comunismului.

Astfel, printre membrii colectivului de investigaţie se regăseau fosta ţesătoare Constanţa Crăciun (Ministrul Culturii) şi fostul tipograf cu patru clase Teohari Georgescu (Ministrul de Interne). La întoarcerea din Franţa, membrii comisiei s-au adresat  lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, spunându-i că „Operele lui Brâncuşi sunt nişte opere pe care le-ar putea face orice ţăran neinstruit”. Drept urmare, liderul comunist a notat pe documentul primit din partea delegaţiei că „Operele lui Brâncuşi nu ajută cu nimic la edificarea socialismului în România. Refuzăm!”