Zelenski joacă dur: „Ori intrăm în NATO, ori ne facem propria armă nucleară”. De ce are nevoie Ucraina pentru arme nucleare?
Au trecut mai bine de doi ani de când Rusia a invadat Ucraina și nu a fost săptămână în care să nu se vorbească în mass media despre armele nucleare. Dacă până acum Vladimir Putin a fost cel care a amenințat cu bomba nucleară, a venit rândul lui Volodimir Zelenski să o facă.
După invazia Ucrainei de către Rusia, perspectiva unui război nuclear sperie pe toată lumea. Iar pentru ca sperietura să fie completă, Vladimir Putin, omul negru al ultimilor doi ani, a declarat că Rusia rămâne într-o stare de pregătire de luptă şi este pe deplin pregătită pentru un război nuclear.
În luna martie a anului 2024, Putin declara într-un interviu acordat presei de stat, Putin, a vorbit și despre un potențial război nuclear. „Din punct de vedere tehnico-militar, suntem, bineînţeles, pregătiţi”.
Câteva luni mai târziu a venit rândul lui Volodimir Zelenski să amenințe cu arme nucleare. „Ori Ucraina va avea arme nucleare, care vor servi ca mijloc de protecție, ori va trebui să fim parte a unei alianțe militare. În afară de NATO, nu cunoaștem vreo altă alianță mai eficientă”, i-a transmis Zelenski lui Trump, candidat la președenția Statelor Unite ale Americii, conform kyivindependent.com.
Dezvăluirea cu pricina a fost făcută de Zelenski la Bruxelles, unde președintele ucrainean se află pentru a prezenta liderilor UE așa-numitul „plan al victoriei” Ucrainei în războiul cu Rusia. „Cred că Trump m-a ascultat și mi-a spus că e un raționament corect”, a mai adăugat Zelenski.
Ucraina a fost mare putere nucleară
Singurele state cunoscute că au detonat experimental, sau nu, arme nuclare sunt Statele Unite ale Americii, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, și Pakistan. Până nu demult și Ucraina făcea parte dintre statele care dețineau focoase nuclare. Dar, a fost nevoită să renunțe la aceste focoase.
De ce Ucraina nu mai este o putere nuclară?
Pentru a înțelege de ce Ucraina nu mai este o putere nuclară ar trebui să ne întoarcem în timp mai bine de 30 de ani. În anul 1990, Ucraina afirma că, în calitate de stat succesor al Uniunii Sovietice, este proprietarul de drept al arsenalului nuclear de pe teritoriul său, al treilea cel mai mare din lume la momentul respectiv: 176 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), 1.240 de focoase nucleare și 44 de bombardiere strategice înarmate cu sute de rachete nucleare de croazieră, scrie hotnews.ro.
Patru ani mai târziu, Ucraina accepta să se alăture Tratatului de Neproliferare Nucleară ca stat non-nuclear. Acesta era un acord global care se baza pe trei „piloni“ principali: dezarmarea nucleară, prevenirea proliferării armelor şi a tehnologiilor nucleare, precum şi promovarea cooperării în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare.
Ba mai mult, conducerea Ucraina era de acord să transfere toate focoasele sale nucleare Rusiei și să dezmembreze, cu asistență tehnică din partea Statelor Unite, toate ICBM-urile, silozurile, bombardierele și rachetele nucleare de croazieră de pe teritoriul său. Ce primea la schimb Ucraina?
Despăgubiri pentru materialele de fisiune din focoase și garanții de securitate din partea statelor nucleare recunoscute.
Ucraina ar putea „învia” din morți. Ce-i lipsește?
Deși au trecut mai bine de 30 de ani, se pare că Ucraina încă are tot ce este necesar pentru a crea arme de distrugere în masă. Cifrele arată că Ucraina are acum 2% din producția mondială de uraniu și rezerve dovedite considerabile de 270.000 de tone, notează promoteukraine. Cele mai problematice resurse sunt timpul și banii. La mijlocul anilor 1990, fostul ministru al Protecției Mediului și Securității Nucleare, Yuriy Kostenko, a estimat costul programului nuclear al Ucrainei la 50-100 de miliarde de dolari. Cel mai probabil, costurile au crescut exponențial la jumătatea anilor 2020.
Foto: newsweek.com